Ședința CNMNR

Sâmbătă, 21 noiembrie 2015, la Zrenianin a avut loc ședința Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Serbia.
Pe lângă alte puncte, au fost și puncte extrem de importante pentru minoritatea română precum:
– Propunerile pentru Procesul verbal al Comisiei mixte interstatale Serbia – România
– Raportul de la Brisel (n.r. Bruxelles) a Natașei Toșici
– Protocolul de colaborare al Consiliului Național Român și Consiliului Național Valah
– Contractul privind închirierea Casei Butoarcă – Vârșeț
Privind raportul de la Bruxelles, deoarece doamna Natașa Toșici nu a fost prezentă la ședință, s-a propus scoaterea acestui punct de pe ordinea de zi. Stevan Mihailov în luarea de cuvânt a atras atenția că nu doar Natașa Toșici a fost prezentă la Bruxelles, astfel încât și el și președintele CRS Daniel Magdu au ridicat problemele reale cu care se confruntă minoritatea română din Serbia în Parlamentul European. Magda Ion a specificat că nu-i interesează intervențiile făcute la Bruxelles de reprezentanții CRS. Ion Cizmaș la fel a susținut ideea că nu-l interesează ce face „strada” și că prezența la Bruxelles ar fi fost posibilă doar cu aprobarea Consiliului Executiv. Stevan Mihailov, a subliniat, că nu este normal ca doar membri Consiliului Executiv, adică câteva persoane din CNMNR să hotărască în numele toți membrilor CNMNR. Daniel Magdu a subliniat că Parlamentul European din Bruxelles nu este „strada”, pe de altă parte atât el cât și Stevan Mihailov au fost aleși membri ai CNMNR, fie pe placul cuiva sau nu, și în această calitate dar și în calitate de reprezentanți CRS au obligația de a apăra interesele românilor din Serbia. Propunerea a fost respinsă.
Privind propunerile pentru Procesul Verbal al Comisiei mixte interstatale Serbia – România, delegații CRS au atras atenția asupra părerii Ministerului de Externe al Serbiei, care se arată vădit deranjat de sinonimia român – valah. Ca răspuns, în repetate rânduri, s-a subliniat că alții au înființat Consiliul Valah și că nu l-a înființat CNMNR-ul.
Ion Magda a propus ca problema Bisericii să se rezolve prin dialog dintre cele două biserici, română și sâbră. Delegații CRS au atras atenția, că Biserica Ortodoxă Sârbă nu va soluționa niciodată această problematică, iar ea poate fi soluționată doar prin aplicarea legislației.
Privind retrocedările bunurilor colective ale românilor din Serbia, conducerea CNMNR a insistat ca acestea să revină CNMNR. Delegații CRS au susținut punctul de vedere al părții române din comisia mixtă, deoarece dacă bunurile vor fi retrocedate CNMNR, iar pe viitor dacă nu va mai exista CNMNR, aceste bunuri vor fi iarăși în proprietatea statului sârb, și astfel de retrocedare nu ar fi corectă pentru minoritate.
În urma dezbaterilor, președintele CNMNR nu a mai pus la vot acest punct, ci s-a cerut ca membrii să trimită părerile în scris.
Privind protocolul de colaborare dintre Consiliul Național Român și Consiliul Național Valah, delegații CRS au atras atenția că protocolul este deja semnat fără votul membrilor Consiliului și au pus întrebarea ce se discută aici, și cine a luat hotărârea în numele Consiliuliu. Președintele CNMNR a dat explicația că hotărârea aparține Consiliului Executiv. Delegații CRS au atras atenția că prin semnarea unui astfel de protocol, CNMNR va susține oficial existența unei alte minorități, distinse de cea română, minoritatea vlahă. Apoi, obligația CNMNR este de a apăra limba română, și nu de a semna protocoale de colaborare cu cei care inventează o limbă „vlahă”, în detrimentul limbii române, deoarece nu este nimica altceva decât un grai al limbii române și nu limbă separată. Regretabil este faptul, că împotriva unui astfel de protocol, au votat doar delegații CRS.
Privind închirierea Casei Butoarcă, delegații CRS au pus întrebarea de ce din tot orașul Vârșeț, CNMNR simte nevoia să închirieze chiar sediul CRS? Todorel Rașa a dat răspuns că ei nu știau că acolo este sediul CRS, iar președintele CNMNR Daniel Petrovici a justificat că prin această chirie dorește să ajute Episcopia. Cert este că această acțiune este în detrimentul CRS, organizație românească din Serbia.
Daniel Magdu, președintele CRS, a subliniat de ce CRS-ul deranjează CNMNR-ul? De ce este CRS cenzurat în mass media românească care este controlată de CNMNR? Cert este că se simt deranjați de acțiunile românești a CRS-ului, și în mod normal nu trebuia. Au urmat jigniri, când președintele executiv al CNMNR, Ion Cizmaș, l-a numit pe președintele CRS, Daniel Magdu, „vagabond”. Daniel Magdu doar a replicat, că are cei 7 ani de acasă, și nu își permite să dea o replică la astfel de jignire care să fie înțeleasă. Nemulțumiți de atitudinea și acțiunile CNMNR, delegații CRS au părăsit ședința CNMNR.
Pe de altă parte, este extrem de interesantă colaborarea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni chiar cu CNMNR. Din procesul verbal al comisiei mixte interstatale România – Serbia, am putut observa că partea română ridică problemele reale cu care se confruntă minoritatea română din Serbia și nu împărtășește acțiuni anterior amintite. Însă lucrurile și în acest sens încep să se limpezească, deoarece cei care susțin astfel de acțiuni din cadrul Departamentului încep să aibe nume și prenume. Foarte multe vor depinde nu de vorbe, ci de acțiunile înterprinse.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*