Raportul Comisiei Europene pentru Serbia 2015, recomandările CRS incluse în raport

Astăzi, 10.11.2015, Comisia Europeană a publicat raportul Serbiei în privinţa aderării la UE pentru anul 2015. Comisarul EU pentru extindere Johannes Hahn, precum şi raportorul pentru Serbia David McAlister, cu care reprezentanții CRS au avut oportunitatea să discute personal în luna octombrie la Bruxelles, au afirmat că Serbia a facut progrese în privinţa euro integrărilor şi că este fezabil ca primele capitole să fie deschise până la sfârșitul anului.[floated align=”right”]Chiar dacă CRS este în continuare cenzurată în mediile publice de limba română din Serbia, reprezentanţii acestei organizaţii sunt unicii care au susţinut cauza împotriva privatizării acestora, având conştiinţa că acest bun este al tuturor şi nu a câtorva indivizi[/floated]
Ceea ce este important în acest raport, pentru Români din Serbia, este că se cere sporirea libertății de exprimare în medii, precum şi a gradului de emisiuni în limbile minorităţilor pe posturile de televiziuni publice. De asemenea, chiar dacă se aşteaptă completarea privatizării mediilor publice de stat sau comunale, serviciile de informare în limbile minoritare trebuie să fie în continuare asigurate într-un mod sustenabil. Consiliul al Presei a ridicat problema asupra practicilor care sunt contrarii eticilor profesionale şi protejării a intimităţii.
Chiar dacă CRS este în continuare cenzurată în mediile publice de limba română din Serbia, reprezentanţii acestei organizaţii sunt unicii care au susţinut cauza împotriva privatizării acestora, având conştiinţa că acest bun este al tuturor şi nu a câtorva indivizi, care deocamdată, deţin monopol în mass media românească din Serbia. De asemenea, s-a ridicat problema traficului de influenţă şi a conflictelor de interese în cazul conducerii a mass media minoritară privind alegerile Consiliilor Naționale din 2014.
Eforurile multilaterale regionale ale Serbiei sunt lăudate, dar în privinţa relaţiilor România-Serbia, sunt menţionate doar cele economice, de transport şi energetice.
[floated align=”left”]Se cere respectarea egală a legislației pe întreg teritoriul al Serbiei[/floated]În domeniul religiei, contestările sunt legate de cadrul de reglementare a registrului bisericilor şi comunităţilor religioase care încă nu este schimbat. Accesul la servicile bisericeşti în limbile unor minorităţi, nu este garantată pe întreg teritoriul al Serbiei – problema care a fost ridicată şi de reprezentanţii ai CRS la Bruxelles.
Cadrul legal pentru protecţia minorităţilor şi a dreptului la cultură este satisfăcător, în special în Voievodina, se cere respectarea egală a legislației pe întreg teritoriul al Serbiei. Legislaţia trebuie implementată consistent în Serbia, în special în domeniul educaţiei, utilizării limbii şi accesului la media şi servicii religioase în limbile minorităţilor. Toate acestea nu trebuie să afecteze învăţarea limbii oficiale, care este un factor important în includerea socială a minorităţilor.
[floated align=”right”]UE pledează pentru continuarea proceselor de retrocedare şi diminuarea timpului procedural pentru retrocedarea bunurilor confiscate, prin care se află şi bunurile colective ale românilor din Serbia[/floated]Funcţionarea efectivă a consiliilor locale pentru relaţii interetnice trebuie facilitată. Reprezentarea minorităţilor naţionale în administrarea publică, în special la nivel local, trebuie îmbunătăţită. O revizuire cuprinzătoare a Legii Consiliilor Naţionale trebuie adoptată şi implementată potrivit deciziei Curții Constituţionale asigurându-se că este în conformitate cu legea mediilor, culturii şi educaţiei.
În privinţa retrocedărilor, UE pledează pentru continuarea proceselor de retrocedare şi diminuarea timpului procedural pentru retrocedarea bunurilor confiscate, prin care se află şi bunurile colective ale românilor din Serbia, pentru care CRS a depus dosar şi a pledat pentru ele în Parlamentul European.
Poate cele mai sus menționate reprezintă motivul principal ca CNMNR în loc să se concentreze să ridice problemele reale ale românilor din Serbia, cum au făcut celelalte consilii naționale pentru minoritățile lor, încearcă să preia Casa Butoarcă, pentru ca CRS să rămână fără sediu.
Pe de altă parte, monopolul total în mass media de limba română din Serbia pe care îl dețin câteva persoane din conducerea CNMNR la ora actuală, se datorează și din cauza incapacității instituțiilor compentente din România de a susține presa românească independentă, în felul acesta făcând posibil să se audă și alte voci. Până atunci, în loc de știri privind problemele arzătoare, sesizate și în raportul Comisiei Europene, la noi totul va fi „joc și cântec” după modelul unor sisteme apuse.

[legend title=”Raportul Comisiei Europene pentru Serbia” style=”1″]http://ec.europa.eu/enlargement/pdf/key_documents/2015/20151110_report_serbia.pdf [/legend]

articol1

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*