Spectacol Ansamblului „Ghiocelul” din Giroc la Satu Nou. 250 de ani de la înfiinţarea localităţii

Comunitatea Românilor din Serbia, filiala Satu Nou, a marcat festiv 250 de ani de la înfiinţarea Satului Nou printr-un spectacol de folclor românesc. Pe lângă oaspeţii din România, la acest eveniment a participat secţia de dansuri a SCA „Dr. Radu Flora” şi Casa de Cultură din Satu Nou.
Prezenţi la eveniment au fost Dan Constantin, Consul al României la Vârşeţ, Gordana Topic, deputat în Parlamentul Serbiei, membră a comisiei de prietenie Româno – Sârbă, preşedintele CRS Daniel Magdu, precum şi vicepreşedinţii CRS Stevan Mihailov, Dorel Cebzan, Ion Omoran şi Sorinel Cornea.

Publicul numeros a fost încântat de prestaţia membrilor secţiei de dansuri din Satu Nou, iar oaspeţii din România au prezentat dansuri din toate zonele folclorice ale ţării.
Anul 2015 este unul jubiliar pentru Satu Nou marcându-se 250 de ani de la înfiinţarea localităţii (1765-2015).
giroc2
Turcii pierzând controlul asupra Banatului, Curtea Imperială de la Viena a ordonat să se populeze acest ţinut creându-se o zonă de graniţă militară (Confiniul militar). Pentru Satu Nou responsabil a fost numit Won Neuman, aflat în serviciu la Depozitul de sare al Transilvaniei de la Lipova, iar în 1765 a luat naştere localitatea Neudorf (în germană), Satu Nou (română), Novo Selo (sârbă), Reva Uyfalu (maghiară).
Pe data de 1 ianuarie 1774, localitatea Satu Nou este încadrată în Regimentul grăniceresc germano-bănăţean, cu sediul la Satu Nou, unde se afla clădirea comandei companiei a IX-a (actuala clădire a primăriei).
Între anii 1765 şi 1768 au fost colonizaţi români din zona Mureşului şi Banat: Banloc, Jebel, Cebza, Comloş, Rusova Veche…. Colonizările românilor din Ardeal şi Oltenia au continuat din anul 1781 şi până la sfârşitul secolului al XVIII-lea.
În perioada 1793-1798 în aceste părţi emigrează şi români din Banatul Severinului şi din jurul Craiovei de azi, din judeţele Dolj şi Mehedinţi. Aceşti români şi-au zis „ţărani” cunoscuţi ca şi „bufeni”.
Actuala Biserică Ortodoxă Română din Satu Nou cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt” este situată în centrul localităţii şi datează din 1805, fiind construită în locul bisericii ridicate în 1765, care a fost incediată de turci în 1788, în timpul războiului turco-austriac. Slujbele se făceau în limba română şi sârbă, iar după despărţirea ierarhică, românii au păstrat biserica fiind mai numeroşi. Biserica Ortodoxă Sârbă din localitate a fost construită în anul 1877.
Din a doua parte a secolului XX numărul românilor din Satu Nou treptat scade. În Conscripţia Bisericii Ortodoxe Române din anul 1882 se precizează că în localitate sunt în total 6284 români. Recensământul din 1921 specifică un număr total de 6260 de locuitori, dintre care 5130 români. Recensământul din 1948 înregistrează în total 6129 de locuitori, dintre care 4479 români. Recensământul din 1971 înregistrează 7775 locuitori, dintre care 3770 de români. Recensământul din 1991 înregistrează 4588 sârbi, 2722 români, 677 alte naţionalităţi. Conform ultimului recensământ din 2011, Satu Nou are 6686 de locuitori, dintre care 4630 sârbi şi 1555 români.

Grup de căluşari, anul 1927
Grup de căluşari din Satu Nou, anul 1927
Secţia de dansuri de copii a SCA Dr. Radu Flora, anul 2015
Secţia de dansuri a copiilor, SCA Dr. Radu Flora din Satu Nou, anul 2015

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*